Copiii și tinerii care trăiesc pe stradă sunt abuzați, fumează, consumă alcool și etnobotanice

Din studiul făcut de Salvați Copiii rezultă că marea majoritate a copiilor și tinerilor care locuiesc permanent în stradă (cu excepția a cinci-șapte la sută care au refuzat să răspundă la întrebare) afirmă că au fost bătuți pe stradă, fie de o persoană cunoscută, fie de una necunoscută.

„Aproximativ 36 la sută afirmă că au fost puși în ambele situații, respectiv să fie abuzați fizic atât de un necunoscut cât și de un cunoscut”, se arată în studiul citat.

Dintre persoanele temporar în stradă, 62 la sută susțin că au fost, cel puțin o dată, victima unui abuz fizic în mediul stradal.

În ceea ce privește abuzul fizic grav și foarte grav, 27 la sută dintre persoanele permanent în stradă afirmă ca s-a întâmplat, cel puțin o dată, să fie bătuți atât de tare încât să ajungă la spital, comparativ cu 10 la sută dintre copiii și tinerii temporar în stradă care afirmă același lucru.

În ce privește abuzul sexual, categoria 14-18 ani pare să fie cea mai expusă, atât la capitolul relații sexuale împotriva voinței persoanei respective, cât și la constrângere la prostituție sau oferire de bani în schimbul relațiilor sexuale.

În majoritatea cazurilor, fetele care trăiesc pe stadă sunt victime ale diferitelor forme de abuz sexual. Astfel, 19 la sută dintre respondenții de gen feminin au afirmat că li s-a cerut, cel puțin o dată, să se dezbrace în fața cuiva (nu la doctor sau în situații similare), comparativ cu unu la sută dintre cei de gen masculin, 26 la sută dintre fete spun că li s-au oferit bani pentru a avea relații sexuale, comparativ cu cinci la sută dintre băieți, 18 la sută dintre fete spun că au fost obligate să se lase atinse pe părțile intime, comparativ cu sub unu la sută dintre băieți, 24 la sută spun că au fost obligate să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, comparativ cu unu la sută băieți, iar 17 la sută spun că au fost constrânse să se prostitueze, comparativ cu unu la sută dintre băieți.

În studiu citat se mai arată că fumatul reprezintă o practică comună în rândul copiilor și tinerilor aflați în stradă. Din totalul populației, 63 la sută afirmă că fumează. Astefl, 26 la sută dintre copiii cu vârsta între opt și 13 ani afirmă că fumează, procentul urcând la 70 la sută în cazul categoriei 14-18 ani.

La fel ca în cazul tutunului, consumul de alcool caracterizează, în cazul copiilor, categoria de vârstă 14-18 ani: 41 la sută dintre acești copii consumă alcool.

Din studiu mai rezultă că etnobotanicele reprezintă unul din riscurile cele mai importante pentru sănătatea copiilor și tinerilor care trăiesc în stradă, principala modalitate de consum fiind injectarea. Numărul mare de injectări (până la 10-15 pe zi), generat de efectul de scurtă durată, crește riscul infectării cu virusuri hepatice sau HIV, subliniază inițiatorii cercetării.

„De altfel, creșterea numărului persoanelor seropozitive în rândul acestei categorii de populație s-a suprapus cu apariția acestor substanțe pe piață. Consumul de etnobotanice caracterizează în special copiii și tinerii permanent în stradă și este mai răspândit în rândul persoanelor de gen masculin. Din perspectiva vârstei, majoritatea consumatorilor au între 14 și 25 de ani”, se mai arată în studiu.

În ce privește consumul de droguri injectabile, principala substanță psihoactivă consumată este heroina, iar profilul consumatorilor este similar cu cel al utilizatorilor de etnobotanice, majoritatea acestora având peste 18 ani.